Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, o propunere legislativă care vizează posibilitatea înfiinţării de consorţii administrative, cu personalitate juridică, acestea fiind asociaţii de dezvoltare intercomunitară.
S-au înregistrat 94 voturi „pentru”, 3 „contra” şi 70 abţineri.
Propunerea legislativă modifică şi completează în acest sens Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ şi Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.
Actul normativ mai prevede instituirea unor obiective specifice pe care unităţile administrativ-teritoriale să le aibă în vedere atunci când se asociază într-un consorţiu administrativ, reglementarea organelor de conducere, de coordonare de la nivelul acestor consorţii, respectiv: adunarea generală, consiliul director şi cenzorul, existând şi posibilitatea de a înfiinţa un aparat tehnic care să sprijine activitatea acestor organe.
„Consorţiile administrative sunt asociaţii de dezvoltare intercomunitară constituite din două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate în scopul integrării furnizării de politici şi servicii la nivelul acestora, reducerii diferenţelor de dezvoltare şi creşterii funcţionalităţii la nivel local”, prevede proiectul.
De asemenea, consorţiile administrative au personalitate juridică şi sunt de utilitate publică, prin efectul acestei legi.
„Consorţiile administrative se constituie din unităţi administrativ-teritoriale învecinate care acoperă zone geografice care prezintă potenţial de integrare din punct de vedere agricol, economic, social, cultural, de mediu, infrastructură, digitalizare sau de acces la servicii publice şi care se confruntă cu provocări şi oportunităţi similare pentru dezvoltarea lor”, mai stabileşte actul normativ.
Printre obiectivele acestor consorţii se află: îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice, creşterea eficacităţii implementării investiţiilor la nivel local, furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local, integrarea digitală a serviciilor publice furnizate, dezvoltarea infrastructurilor, salvgardarea patrimoniului natural şi cultural, alte obiective care contribuie la reducerea diferenţelor de dezvoltare.
Din aceste consorţii pot face parte unităţile administrativ-teritoriale care nu sunt dintr-o zonă metropolitană, iar cel puţin una dintre aceste UAT-uri are în componenţă o localitatea rurală.
Unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în adunarea generală a consorţiului administrativ de către primari, mai prevede proiectul.
Actul normativ mai prevede că, pentru a stimula cooperarea unităţilor administrativ-teritoriale în consorţii administrative, începând din anul 2024 se înfiinţează Programul multianual pentru sprijinirea cooperării UAT-urilor, membre ale consorţiilor administrative, a cărui finanţare este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării. Creditele de angajament şi creditele bugetare se prevăd în legea bugetului de stat.
Camera Deputaţilor este prima sesizată, Senatul fiind decizional. AGERPRES
