Strategia pentru incluziunea romilor din Harghita, document elaborat în premieră la nivelul unui judeţ, a fost pusă în consultare publică de Consiliul Judeţean, planul de acţiune identificat de specialişti urmând să fie pus în aplicare în următorii ani.
Cercetătorii Kiss Tamás şi Solyom Andrea au prezentat, luni, într-o conferinţă de presă, strategia pentru incluziunea social a romilor din judeţ, în care a fost analizată situaţia comunităţilor de romi şi s-au identificat soluţii pentru rezolvarea problemelor lor.
Scopul principal al strategiei pentru romii din judeţul Harghita este de a dezvolta politici publice nediscriminatorii, şi de a schimba în acest sens atât funcţionarea diferitelor instituţii cât şi alocarea de resurse la nivel local.
Potrivit unui studiu amplu, care a stat la baza elaborării strategiei, în judeţul Harghita trăiesc 22.262 de romi, „de 4,6 ori mai mulţi decât numărul celor înregistraţi la recensământ”, iar aceştia „constituie 7,6% din populaţia judeţului”.
„Aproximativ două treimi a populaţiei de romi trăiesc în grupuri compacte de romi, iar acest lucru înseamnă o marginalizare şi o excludere teritorială. În aceste comunităţi compacte, infrastructura comunală şi calitatea vieţii e mult mai precară faţă de de comunităţile majoritare. Viziunea noastră este, cumva, facilitarea participării egale în diferite domenii instituţionale cum ar fi educaţia, sănătatea, infrastructura, locuirea şi este şi o parte (în strategie – n.red.) privind combaterea discriminării, reprezentare politică şi capacitatea de acţiune a romilor. (…) Deci, acest lucru este o diferenţă faţă de de strategia naţională pentru că noi chiar ne-am axat foarte tare pe participarea activă a comunităţilor de romi şi judeţul Harghita vrea să faciliteze acest lucru prin ONG-uri guvernate sau făcute de romi şi prin reprezentarea politică a comunităţilor rome care acum este într-o situaţie foarte, foarte precară. De fapt, avem doar un consilier local rom în judeţul Harghita, ceea ce cred că este o absurditate”, a declarat cercetătorul Kiss Tamás, de la Institutul pentru studierea problemelor Minorităţilor Naţionale, din Cluj Napoca.
Majoritatea romilor din Harghita sunt vorbitori de limbă maghiară, îşi dau copiii la şcoli cu predare în limba maghiară sau au cetăţenie ungară, ei considerându-se maghiari cu identitatea romă.
„În majoritatea cazurilor, aceşti oameni spun că ei sunt de etnie maghiară, cu identitate romă şi identitatea romă nu este întotdeauna expusă de ei înşişi, ci de comunitatea majoritară. Comunitatea majoritară, în majoritatea cazurilor, va decide ce fel de identitate trebuie să aibă nişte comunităţi. În privinţa asta, un lucru foarte important de reţinut este că aceste comunităţi sunt comunităţi maghiare cu o identitate romă”, a declarat András Lóránd, conducătorul Grupului de lucru pentru sărăcia profundă al Consiliului Judeţean Harghita.
Potrivit acestuia, cultura acestor comunităţi nu este o cultură romă, majoritatea având cultura sărăciei.
„Un aspect foarte important, (…) cultura acestor comunităţi, în primul rând nu este o cultură romă, o cultură ţigănească, ci majoritatea acestora, care trăiesc în sărăcie profundă, au cultura sărăciei care este asemănătoare şi în Brazilia, şi în Africa, şi în Miercurea-Ciuc. Deci, aceste comunităţi sau persoane trăiesc în sărăcie, nu din cauza că-s romi, ci din cauză că s-au născut în sărăcie şi este foarte important de reţinut că astfel de oameni sunt nu numai romi, sunt şi români, şi unguri şi în judeţul Harghita şi peste tot”, a punctat András Lóránd.
El a mai arătat că este o premieră că s-a elaborat o strategie pentru romi la nivelul unui judeţ şi ceea ce aduce ea nou este „că pune pe masă o viziune, o perspectivă clară despre ce şi cum vrea să facă un consiliul judeţean în acest domeniu”.
Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a punctat că această strategie este „de necesitate majoră” şi, chiar dacă e realizată în premieră la nivelul unui judeţ, şi-a exprimat convingerea că ea se va realiza în colaborare şi cu alte instituţii implicate.
„Ştiu că nu este un lucru care să fie popular această tematică, dare eu cred că dacă din inimă simţim, din suflet, că avem o chemare, nişte obiective importante, trebuie să mergem înainte”, a spus Borboly.
La rândul său vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Biro Barna Botond, a precizat că pentru realizarea acestei strategii a fost nevoie de un drum de trei ani, iar în procesul de consultare publică se aşteaptă opiniile specialiştilor şi a locuitorilor judeţului.
Acesta a mai arătat că, dincolo de cifre şi planuri, această strategie vorbeşte de oameni la care nimeni nu a fost atent în ultimele decenii şi care au avut de suferit.
„Pe lângă faptul că această strategie vorbeşte despre cifre, planuri, cel mai important este că vorbeşte despre soarta oamenilor la care nimeni nu a fost atent în ultimele decenii, care, uneori fără să fi greşit, au fost discriminaţi negativ. Obiectivul nostru este ca fiecare om care trăieşte în judeţ să aibă la dispoziţie toate oportunităţile care pot creşte nivelul de trai. Ne bazăm în această muncă pe toate instituţiile din judeţul Harghita, pe sprijinul mass-media, al autorităţilor locale, al parlamentarilor noştri, pentru că împreună putem face mai mulţi paşi pe acest subiect. Deoarece există o strategie naţională şi acest document este unul care completează strategia naţională sper că şi de la nivel naţional vom avea un sprijin”, a spus Biro Barna Botond, potrivit traducerii asigurate de Consiliul Judeţean.
Strategia pentru romi va fi supusă dezbaterii şi aprobării Consiliului Judeţean Harghita în toamna acestui an. AGERPRES
