Angajaţii Primăriei Capitalei, dar şi ai instituţiilor subordonate municipalităţii vor învăţa mai multe despre accesarea fondurilor europene pentru investiţii în energie regenerabilă printr-un proiect derulat cu ajutorul Mecanismului financiar norvegian 2014 – 2021.
Consiliul General al Capitalei a adoptat în şedinţa extraordinară de marţi o hotărâre în acest sens, cu 30 de voturi „pentru”.
Proiectul „Întărirea capacităţii PMB în domeniul eficienţei energetice şi energiei regenerabile” va beneficia de o finanţare de un milion de lei, din care valoarea nerambursabilă totală este de 902.000 lei.
Valoarea totală a proiectului pentru municipalitate, în calitate de lider de parteneriat, este de 511.000 lei. PMB va avea o contribuţie proprie de 159.000 de lei.
Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Academia de Studii Economice şi SINTEF Energi AS, un institut de cercetare non-profit din grupul SINTEF, cea mai mare organizaţie independentă de cercetare din Scandinavia, cu aproximativ 2.000 de angajaţi.
Cheltuielile conexe ce pot apărea pe durata implementării şi cheltuielile legate de proiect se vor asigura din bugetul local, în limita a maximum 20.000 de lei.
Proiectul vizează creşterea cunoştinţelor şi competenţelor privind energia regenerabilă, eficienţa energetică şi securitatea energetică la nivelul personalului din PMB şi din instituţiile subordonate, a precizat, marţi, Cristian Istrate, şef serviciu la Direcţia Generală Management Proiecte cu Finanţare Externă, în cadrul şedinţei Comisiei de ecologie.
„Unul dintre obiectivele specifice ale proiectului, care este şi cel mai important, este creşterea gradului de cunoştinţe şi competenţe specifice pentru angajaţii din cadrul PMB şi instituţiilor aflate în coordonare în ceea ce priveşte accesarea investiţiilor în energie regenerabilă, eficienţă energetică şi securitate energetică, în contextul accelerării procesului de tranziţie la energia verde. Practic, încercăm ca, astfel, să putem să depunem proiecte pe fonduri europene, având şi angajaţii pregătiţi mai bine în acest sens”, a explicat el.
Perioada de implementare este cuprinsă între data semnării proiectului şi 30 aprilie 2024.
Potrivit referatului de aprobare, un studiu realizat de platforma aerlive.ro arată că „aerul respirat de bucureşteni este printre cele mai poluate” din Europa. Astfel, Bucureştiul este a treia cea mai poluată capitală europeană, în clasamentul poluării cu particule în suspensie PM10. În ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot, în perioada 2018 – 2020, Capitala a înregistrat cele mai mari concentraţii în aer din Europa.
Conform informaţiilor statistice, factorii care contribuie major la poluarea aerului din Bucureşti sunt: transportul rutier (lider detaşat, care contribuie direct şi indirect cu mai mult de 60% la poluarea aerului), producerea de energie electrică în centrale electrotermice (circa 15%), activităţile industriale (circa 10%), activităţile de ardere din sectorul rezidenţial (5%), gestionarea deşeurilor (2%), şantierele (2%), alte categorii de surse de poluare (2%).
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că unul din nouă decese este cauzat de poluarea aerului. Copiii şi persoanele vârstnice sunt cei mai expuşi şi afectaţi de acest tip de poluare – copiii respiră o cantitate mai mare de aer până la opt ani, timp în care plămânii lor sunt în formare, iar persoanele vârstnice dezvoltă mult mai uşor probleme legate de sistemul respirator din cauza precarităţii sistemului imunitar. AGERPRES