Primăria Miercurea-Ciuc derulează de mai multe luni, în şcolile din oraş, un program ce vizează igiena mentală a profesorilor, elevilor şi implicit a părinţilor, după ce un sondaj a relevat faptul că există un risc ridicat de burnout în rândul elevilor şi a cadrelor didactice.
„Am lansat un program de igienă mentală, încă din timpul verii şi am început acest program care este direcţionat către şcolile oraşului şi include directorii, profesorii, copiii dar şi părinţii copiilor care frecventează şcolile. (…) Contextul în care am pornit este, în primul rând, un sondaj realizat în şcoli, cu ajutorul unui lector universitar de la Universitatea Sapientia şi raportul de sinteză ne-a dus la concluzia că există o necesitate mare de a preveni sindromul burnout, în rândul cadrelor didactice, dar şi în rândul copiilor. Am analizat şi două studii realizate de doi consilieri şcolari, care au dovedit, iarăşi, că în şcolile din oraş există multe simptome ale sindromului burnout atât în rândul cadrelor didactice, cât şi al copiilor şi este nevoie să facem demersuri pentru a ajuta atât copiii, cât şi cadrele didactice să fie „echipaţi” împotriva stresului exagerat şi pentru a preveni diferite simptome care nu se arată numai prin burnout, dar şi prin fenomenul de bullying, fenomenul destul de frecvent, putem să zicem, al sinuciderii sau al consumării de droguri în rândul copiilor”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc, Sogor Eniko.
Aceasta a spus că, în urmă cu câteva luni, au fost organizate cursuri la care au participat majoritatea directorilor unităţilor şcolare din oraş, iar în toamnă au început cursuri dedicate cadrelor didactice, la care participă 128 de persoane. Cadrele didactice sunt împărţite în 15 grupe şi lucrează împreună cu psihologi sau consilieri, folosind diferite tehnici de dezvoltare personală.
„Profesorii participă la cursuri de formare, cum au participat şi directorii, pentru a-şi consolida personalitatea, a-şi dezvolta abilităţile de conducere, pentru a-şi întări abilităţile de a reuşi să managerieze stresul. (…) Considerăm ca fiind foarte important să acordăm atenţie comunităţii didactice, să promovăm dezvoltarea lor profesională şi umană. Pregătirea şi bunăstarea mentală a acestora reprezintă o garanţie şi baza pentru bunăstarea, dezvoltarea sănătoasă şi potenţialul de învăţare al elevilor”, a explicat Sogor Eniko.
Aceasta a mai arătat că se vor forma focus grupuri, specializate pe problemele care se ivesc în şcoli, care vor interveni în situaţii de criză, dar vor oferi şi activităţi de prevenţie.
Directoarea Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Szabó Irén Ottilia, a arătat că de mai mulţi ani se observă că fenomenul de burnout se manifestă în rândul cadrelor didactice, iar lipsa entuziasmului afectează şi elevii.
„De mai mulţi ani am observat, împreună cu colegele mele care lucrează în diferite instituţii de învăţământ ale judeţului, că fenomenul de burnout la cadre didactice se manifestă foarte accentuat, din cauza contextului social, a stresului de fiecare zi, a frustrărilor cu care ne confruntăm, nu numai cadrele didactice, ci şi oamenii de rând, să zic aşa. Cadrele didactice pierd din entuziasmul de la începutul carierei. Deci, această meserie se poate profesa doar cu entuziasm, cu motivaţie. Dacă asta lipseşte, se simte şi la copii, la elevii cu care lucrează aceste cadre şi devine un cerc vicios. Dacă un cadru didactic merge plictisit la ore şi copiii devin plictisiţi, indiferenţi şi frustraţi. Aceste frustrări cresc pe zi ce trece, până se ajunge la fenomenul de bullying. Deci, toate aceste componente sunt în cadrul acestui fenomen de burnout. Noi, prin acest proiect, ne-am gândit că măcar câteva dintre aceste cadre care simt că sunt în pragul acestui fenomen vor prinde iarăşi motivaţia de a merge în clase şi de a preda cu acelaşi elan, vor fi mai mulţi copii care se duc cu voie bună la şcoală”, a spus Szabó Irén Ottilia.
Aceasta a mai arătat că elevii sunt supuşi stresului din cauza cerinţelor exagerate şi dacă tot timpul se confruntă cu sentimente negative, nu se vor simţi bine la şcoală.
„E foarte trist că sunt copii în clasa I, a II-a care, deja, s-au plictisit de şcoală şi mai au zece ani. Deci, vrem să reîntoarcem acest cerc vicios şi dacă merg cadre didactice motivate, fericite la şcoli, atunci va fi aşa şi în rândul elevilor”, a conchis şefa Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
Formarea cadrelor este asigurată prin intermediul Asociaţiei Áradat, Primăria Miercurea-Ciuc finanţând programul cu suma de 150.000 lei, în cadrul proiectelor comunitare ale municipiului.
De asemenea, în cadrul programului au fost cooptaţi şi specialiştii Asociaţiei Kalot, care derulează deja proiecte care au rolul de a-i ajuta pe copii să-şi dezvolte abilităţi pentru a combate fenomenul bullyingului şi pentru a-i avertiza pe părinţi şi profesori în legătură cu acesta.
„Ţelul nostru este de a ajuta copiii să meargă la şcoală într-o cultură şcolară care se axează mai mult pe bunăstarea lor, faţă de orientare către performanţă. Ţelul nostru este să schimbăm cultura şcolilor şi să ajutăm copiii să aibă psihicul necesar să combată stresul şi să lupte împotriva problemelor care se arată în şcoală, la nivelul igienei mentale”, a concluzionat viceprimarul Sogor Eniko. AGERPRES
