Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, susţine înfiinţarea în judeţ a unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru bilingvism, susţinută din fonduri guvernamentale, precizând că asigurarea traducerii afişelor sau materialelor de informare de la un eveniment, în română, maghiară sau engleză, necesită costuri financiare importante.
Borboly Csaba a reacţionat, într-o conferinţă de presă, la un comunicat transmis recent de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), în care se condamnă ferm „discriminarea autorităţilor locale din judeţele unde comunitatea românească este minoritară numeric”, arătând că românii sunt lipsiţi de unele drepturi elementare privind utilizarea limbii române în spaţiul public.
În comunicatul menţionat se arată că în aceste judeţe se organizează manifestări culturale, sportive şi civice de către autorităţile publice locale, fără a include în programul acestora propunerile comunităţii româneşti, activităţile culturale, artistice şi sportive sunt anunţate, promovate şi se desfăşoară exclusiv în limba maghiară sau că afişele, bannerele şi alte materiale promoţionale sunt prezentate exclusiv în limba maghiară. Consiliul Director al FCRCHM, în urma monitorizării acestor acte de discriminare, va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, se mai menţionează în comunicatul respectiv.
În replică, Borboly Csaba a arătat că bilingvismul necesită costuri administrative semnificative, dând exemplul cheltuielilor care se fac, în acest sens, la nivelul Uniunii Europene.
Drept urmare, preşedintele CJ Harghita consideră că în judeţ este nevoie de înfiinţarea unei asociaţii pentru bilingvism, care să fie susţinută din bugetul central.
„Eu înţeleg că traducerile trebuie să existe şi trebuie să facem totul. Nu trebuie să facem ca struţul, că trăim în România şi toţi trebuie să cunoască limba de specialitate (limba română de specialitate – n.red), pentru că viaţa nu asta aduce şi mai avem la spate şi Constituţia care rezervă drepturi minorităţilor naţionale. Şi, de aceea, eu consider că acel demers, început acum câţiva ani, să fie o agenţie sau o ADI (asociatie de dezvoltare intercomunitară – n.red) de bilingvism în judeţul Harghita eu cred că este oportun şi aceste costuri să fie susţinute din fonduri guvernamentale, din bugetul ţării”, a declarat Borboly.
El a arătat că va discuta cu conducerea UDMR despre acest subiect, care ar trebui abordat la nivel guvernamental, solicitând ca Departamentul pentru Relaţii Interetnice „să aibă un buget alocat pentru bilingvism în acele localităţi unde costurile administrative sunt semnificative şi pentru acest lucru ar trebui să fie găsite soluţii de bugetare”.
Borboly a mai arătat că instituţia pe care o conduce nici nu are atribuţii în acest sens şi crede că, dacă ar avea atribuţii, ar putea să finanţeze primăriile sau diversele organizaţii pentru asigurarea traducerii evenimentelor sau a materialelor de informare.
„Chiar dacă nu ne dă bani, cel puţin să ne dea atribuţii, că nu am reuşit. Am aici o dispoziţie din 2010, tot am încercat din 2010 să găsim soluţii, dar totdeauna am fost oprit de jurişti că nu avem atribuţii. Putem să facem orice în instituţia noastră, dar în afară nimic, deci nu putem cheltui. (…) Am putea printr-un ADI să alocăm, să putem angaja 10-20-30 traducători, cine, când este disponibil, online, afişe, bannere, tot (să traducă-n.red) (…) deci sunt lucruri minuscule, eu cred, ce ar însemna ca bugetare”, a mai spus Borboly.
Preşedintele CJ Harghita a arătat că există primari de localităţi sau reprezentanţi ai unor asociaţii care nu ştiu prea bine limba română şi nu vorbesc pentru că le e ruşine să nu se facă de râs.
„Eu cunosc foarte multe cazuri, (…) primari, ong-uri care ar dori să traducă, dar le e ruşine. Şi nu putem unui om, prin lege, să îi impunem: chiar dacă tu nu vorbeşti limba română fluent, să stai acolo şi să te faci de râs. Ca după aceea, la talk show să fii arătat ca animalul din circ”, a spus Borboly.
Despre traducerea afişelor sau a bannerelor, preşedintele CJ a spus că nu întotdeauna trebuie traduse în trei limbi (română, maghiară sau engleză-n.red), pentru că „îşi pierd rostul” şi informaţia nu mai ajunge eficient la public şi consideră că trebuie tipărite afişe separate, fapt care presupune costuri suplimentare.
În context, Borboly Csaba a subliniat că este important ca tinerii şi copiii maghiari să înveţe limba română, cu accent pe comunicare, pentru că „ei vor fi organizatorii de evenimente de mai târziu”, susţinând că disciplina „limba şi literatura română” trebuie să fie separată în două părţi, una în care elevii să studieze limba şi literatura română, iar o parte care să vizeze comunicarea în limba română.
De asemenea, preşedintele CJ Harghita crede că şi copiii români ar trebui să înveţe, la cerere, limba maghiară, ţinând cont că există mii de familii mixte în judeţ, caz în care copiii comunică în ambele limbi.
„În continuare subliniez şi ar trebui să facem front comun ca copiii să poată să vorbească atât în limba română, cât şi în limba maghiară. Pentru că, iarăşi, nu putem să ne ascundem după degete, în judeţul Harghita sunt cu miile căsniciile mixte, unde la un bunic când se merge se vorbeşte în limba română, la celălalt bunic se vorbeşte în limba maghiară. Deci, eu cred că şi pentru copiii de etnie română ar fi bine să fie o susţinere dacă, eventual, ar dori să fie înţeleşi mai bine de rudele din partea mamei sau tatălui”, a spus Borboly.
Acesta a pledat pentru găsirea de soluţii la această problemă, şi nu „pentru circ” şi a spus că, în cazul în care FCRCHM se va adresa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Consiliul Judeţean Harghita va fi intervenient în această cauză.
„Vom înainta o adresă şi către CNCD, dacă această solicitare va fi înaintată CNCD (plângere n red), noi am dori să fim intervenienţi la această cauză, pentru că dacă se discută, haideţi să discutăm amplu şi eu tind să avem rezolvare decât să facem circ. Pentru că, cum am zis, circul nu aduce turişti, circul îi îndepărtează pe prieteni şi noi până acum am fost un judeţ care încercăm să ne ferim de acest lucru. Dar e bine dacă acum e pus pe masă şi din partea românească. Haideţi să punem tot palierul şi să încercăm să găsim o soluţie”, a spus Borboly.
Totodată, Borboly Csaba a readus în discuţie adoptarea unui cod de bună convieţuire între români şi maghiari, unde aceste probleme să se discute şi la care să se găsească soluţii. AGERPRES
