Bursele elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, ajunse la pixul Ministrului Finanţelor

Bursele elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, ajunse la pixul Ministrului Finanţelor Cuantumul minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social, de care au putut beneficia elevii din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, în anul 2021 a fost de 100 lei, Ministerul Educaţiei punând la dispoziţia bugetelor locale, aproape integral, sumele necesare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie. Ceva puţin mai mult de 1 miliard de lei.
În acest an, ca efect al prevederilor HG nr. 1.094 din 6 octombrie 2021 (care a modificat HG nr. 1.064 din 8 decembrie 2020), cuantumul minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social, de care pot beneficia elevii din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, este de: .
a) 500 lei, pentru bursa de performanţă; .
b) 200 lei, pentru bursa de merit; .
c) 150 lei, pentru bursa de studiu; .
d) 200 lei, pentru bursa de ajutor social. .
În acelaşi timp a fost intituită o categorie nouă de burse sociale pentru elevii din mediul rural, care sunt şcolarizaţi într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învăţământ din localitatea de domiciliu, acordarea bursei nefiind condiţionată de venitul net lunar al familiei. .
La acestea se adaugă „Bursa profesională“ care se acordă tuturor elevilor care frecventează învăţământul profesional şi constă într-un sprijin financiar lunar de 200 lei. .

Cu toate că prin Ordinul nr. 5870/2021 nivelul minim al mediei generale de la care se acordă bursele de merit în anul 2022 a crescut la 9,50, faţă de 8,50 în anul 2021, din cauza creşterii semnificative a cuantumului minim al burselor pentru anul 2022 şi a acordării de burse elevilor care sunt şcolarizaţi într-o altă localitate, valoarea sumelor de care trebuie să dispună bugetele locale pentru acordarea burselor, în cazul multor unităţi administrati-teritoriale, a ajuns să se dubleze sau să se tripleze, iar în unele cazuri să crească de 4-5 ori. .
Aceste sume afectează grav bugetele municipiilor, oraşelor şi chiar a unor comune – care au licee şi/sau şcoli profesionale pe teritorul lor administrativ – întrucât, în conformitate cu aliniatul (3) al aticolului unic din HG nr. 1.094/2021 „Bursele se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie.”

În bugetul de stat pentru anul 2022, la aprobarea acestuia, pentru burse a fost prevăzută o sumă similară sumei din anul 2021, alocată după rectificările din a doua parte a anului (cu puţin peste 1 miliard de lei) şi ţinând cont de faptul că necesarul bugetelor locale pentru acordarea burselor este de pestre trei ori mai mare în 2022 decât în 2021, Ministrul Finanţelor şi Ministerul Educaţiei ar trebui să ne spună dacă s-au înţeles asupra sumelor necesare unei rectificări pozitive care să asigure plata integrală a burselor în anul 2022, probabil peste 2 miliarde lei, pentru ca elevii din învăţământul preuniversitar de stat să îşi poată primi aceste drepturi prevăzute de Legea educației naționale nr.1/2011, în vigoare la această dată.

Prevederea din HG nr. 1.094/2021 prin care ”Bursele se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar” este cel puţin imorală, pentru că aceasta înseamnă că din impozitele şi taxele locale pe care le plătesc cetăţenii municipiilor, oraşelor şi comunelor care au licee şi/sau şcoli profesionale pe teritorul lor administrativ, vor fi plătite burse pentru copii din localităţile învecinate, care vin să înveţe la aceste licee şi şcoli profesionale. Iar aceasta se va întâmpla în condiţiile în care locuitorii municipiilor şi ai oraşelor plătesc impozite şi taxe duble faţă de impozitele plătite de locuitorii comunelor, în cazul unora dintre impozite sau taxe chiar de 3 sau 4 ori mai mari.
În acelaşi timp, prevederile Ordinului Ministerului Educatiei nr. 5870/2021 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat şi cele ale Ordinului Ministerului Educatiei nr. 3073/2022 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului educației nr. 5.870/2021 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat – ulterioare HG nr. 1.094/2021 – vin în contradicţie cu prevederile hotărârii de guvern:
”3. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 4. – Bursele se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată, aprobate cu această destinație, prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale. Autoritățile administrației publice locale pot suplimenta cuantumul minim garantat în Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2021 pentru aprobarea cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat, cu frecvență, care se acordă în anul școlar 2021-2022, din bugetele proprii ale acestora.”

Guvernul trebuie să înţeleagă că elaborarea/rectificarea bugetelor anuale de stat trebuie făcută astfel încât bugetele locale ale tuturor unităţilor administrativ-teritoriale să beneficieze de finanţări care să le asigure îndeplinirea atribuţiilor pe care acestea le au, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, respectând următoarele principii:
   a)“Politicile publice naţionale se finanţează din bugetul de stat – politicile publice locale se finanţează din bugetele locale”;
   b)“Cine are competenţele stabilite prin lege trebuie să aibă alocate şi resursele financiare necesare”;
   c)”O administraţie eficientă pentru cetăţean se poate realiza doar prin asigurarea de resurse suficiente, inclusiv din punct de vedere financiar”.

Pentru finanţarea serviciilor publice care funcţionează în unitățile administrativ-teritoriale care deservesc – pe lângă locuitorii acestor u.a.t-uri – şi pe cei din u.a.t-urile învecinate (spitale, secţii externe ale spitalelor judeţene şi centre medicale de permanenţă; liceee şi şcoli profesionale; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă; creşe; centre permanente pentru persoane în vârstă şi alte servicii sociale) trebuie alocate sume din TVA cu destinaţie specială în valoare de 300-400 lei/locuitor/an în plus faţă de sumele alocate conform precizărilor din actuala lege a bugetului de stat.
Siguranţa elevilor din licee şi a pacienţilor din spitale, pe care primarii şi consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale le administrează, cât şi calitatea tuturor serviciilor publice prestate, nu pot fi asigurate fără o finanţare suficientă care să asigure îndeplinirea atribuţiilor pe care autorităţile administraţiei publice locale le au, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare.

La rectificarea de buget, care trebuie făcută cât mai curând, Executivul trebuie să înţeleagă că bugetele locale sunt aflate la marginea prăpastiei din cauza creşterii foarte mari a costurilor de realizare a investiţiilor în derulare, a costurilor cu energia şi combustibilii, cât şi a celorlale costuri aflate sub presiunea inflaţiei, dar şi a încasării tot mai scăzute a veniturilor din taxe şi impozite, populaţia acuzând o sărăcire continuă, cauzată de inflaţie, de salariile mici şi de reducerea locurilor de muncă.
O rectificare care nu va ţine cont de solicitările autorităţilor administraţiei publice locale, în fapt fără înţelegerea situaţiei dificile prin care trec bugetele locale, poate duce la ajungerea unităţilor administrativ-teritoriale în starea de criză financiară sau chiar de insolvenţă.