PARTENER APL MANAGEMENT

platforma pentru administrația publică locală

Opinii Experți

Ordonanţa nr.16 din 15 iulie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal va crea mari dificultăţi, atât autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi contribuabililor

      Nu am cum să nu îmi exprim indignarea faţă de unele dintre prevederile “Ordonanţei nr.16 din 15 iulie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal faţă de care în numele Platformei pentru Administrație Publică Locală (Platforma APL) fac următoarele observaţii:
1.Modul în care a fost elaborată și promovată această ordonanţă încălcă prevederile art. 1 alin. (5) şi art. 120 alin. (1) din Constituția României, republicată şi mai multe legi în vigoare.
2.Ordonanţa nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind eludate cele mai multe dintre prevederile Legii nr. 24/2000 (**republicată**) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dintre care precizez:
    a) elaborarea actelor normative nu este în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile legislaţiei în vigoare;
    b) nu are la bază nicio analiză de impact financiar asupra bugetelor locale, în Nota de fundamentare nefiind nicio mențiune, deși la pct. 97 – 108 din proiect avem eminamente venituri ale acestor bugete, încălcându-se repetat prevederile art. 6 alin. (3) și (4) și ale art. 7 alin. (1) – (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare;
    c) de asemenea la elaborarea ordonanţei s-a făcut total abstracţie de prevederile art. 23 – 26 din Legea nr.24/2000, care fac referire la alegerea şi stabilirea soluțiilor legislative.
3. Elaborarea ordonanţei pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma propusă de Guvern s-a făcut cu grave abateri de la:
    a)art. 4 pct. 6 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997;
    b) 1.2. art. 8, art. 75 alin. (1) lit. b) şi art. 86 alin (2) şi (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
    c) 82 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare şi art. 1 și art. 2 lit. c), d) și f) din Hotărârea Guvernului nr. 595/2007 privind funcționarea și atribuțiile Comitetului pentru finanțe publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
    d)Hotărârii Guvernului nr. 635/2022 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.
4.Introducerea modificărilor propuse prin ordonanță creează inechități mari în calcularea impozitelor ca urmare a folosirii unor valori de referință cuprinse în studii de piață cu grad redus de aplicare generalizată și întocmite pentru alte scopuri decât cel de bază de impozitare.

      Mă îngrozeşte suficienţa celor care au scris textul ordonaţei
      Guvernul propune ca organul fiscal (compartimentul de impozite şi taxe locale din primărie) să stabilească valorile clădirilor și a suprafețelor de teren acoperite de acestea, exprimată în lei, folosind Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. Ori Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România sunt întocmite pentru uzul strict notarial stabilind valori minime imobiliare și nu valori medii. Birourile notariale calculează taxele/onorariile la valoarea din tranzacție și numai în cazul în care valoarea din tranzacție este mai mică decât valoarea din grilă, calculează taxele la valoarea din grilă. Ceea ce se propune în proiect este înlocuirea în cazul persoanelor juridice a unui raport de evaluare întocmit de un expert evaluator pentru un anumit spațiu, cu o valoare minimă dintr-un barem, ceea ce este în esență greșit.
Prin urmare, când o persoană fizică va depune în anul 2023 declarația de impunere la organul fiscal local, la care va anexa contractul de vânzare-cumpărare pentru un apartament, organul fiscal deşi are la dispoziție, în contract, valoarea de piață a apartamentului, va aplica conform ordonanței valoarea minimă imobiliară din grilă. Desigur, o abordare greşită principial şi lipsită de logică.
.
      Determinarea valorii clădirii și a terenului acoperit de aceasta – pentru anul de referință pe baza utilizării valorilor cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, aferente anului anterior celui de referință – va fi un adevărat calvar, faţă de care sesizez următoarele aspecte:
– Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România sunt întocmite folosind criterii şi indicatori pentru care compartimentele de impozite şi taxe din primării nu deţin informaţii, construirea unei astfel de baze de informaţii fiind chestiune care va dura multe luni, în unele cazuri dovedindu-se imposibil de realizat;
– Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România sunt întocmite diferit de la un judeţ la altul, folosind criterii şi indicatori diferiţi, cea ce face ca imobilele similare situate în oraşe similare, dar aflate în judeţe diferite, să fie evaluate ca având valori semnificativ diferite şi dacă mai adăugăm şi opţiunea diferită a autorităţilor de folositre a unor cote de impozit/taxa pe clădiri diferenţele vor devenii şi mai mari:
– Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România se vor schima anual, cea ce duce la refacerea anuală a bazei cu informaţii necesare calculului impozituil/taxei pe clădiri şi terenuri;
– Lista dificultăţilor, uneori de nedepăşit, privind utilizarea Studiilor de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România este una mult mai amplă, arătând că până nu vor fi uniformizate criteriile şi indicatorii folosiţi la nivelul întregii ţări aplicarea acestor valori va fi inoperantă.

      Pe de altă parte, sistemul de impozitare din România are la bază declarația de impunere a contribuabilului. În baza declarației acestuia organul fiscal local emite decizia de impunere. Organul fiscal local poate determina din oficiu obigația fiscală în cazul nedepunerii declarației dacă deține elementele necesare. Organul fiscal local nu poate determina din oficiu valoarea de impozitare a clădirilor conform Studiilor de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România pentru că nu deține elementele necesare (suprafața clădirilor defalcată pe fiecare nivel în cazul persoanelor juridice, numărul de camere în cazul persoanelor fizice, confort, stare tehnică, finisaje, numărul de niveluri pentru parcările subterane etc). Aceste date trebuie furnizate de către contribuabili prin completarea unei declarații în acest sens. Birocraţie la greu.

       Din cuprinsul ordonanţei vedem că impozitarea terenurilor se face în continuare pe suprafață și nu pe valoare impozabilă, în cazul terenurilor intravilane.
Singura modificare este includerea valorii de impozitare a terenului ocupat în valoarea casei/apartamentului, ceea ce va duce la o situație inedită, în cazul în care proprietarul apartamentului este diferit de proprietarul terenului pe care este edificată construcția – proprietarul apartamentului va datora impozit pentru terenul deținut în proprietate de o altă persoană.
În cazul terenurilor extravilane situaţia rămâne închilozată într-o judecată lipsită de logică care a perpetuat mulţi ani de zile o eroare, impozitarea acestor terenuri în funcţie de rangul localităţii şi a celor patru zone stabilite care nu are nicio legătură cu potenţialul economic al terenului (nici ca potenţial privind valoarea producţiei şi nici al valorii de vânzare-cumpărare a acestora). Logic este ca impozitarea să se facă pe baza unor coeficienţi de corecţie care să ţină cont de zona geografică, de categoria de folosinţă şi de gradul de fertilitate a terenului.
Am un exemplu pentru această situaţie: eu trăiesc într-un oraş, dar soţia a moştenit un teren în comuna sa natală, la 45 de kilometrii de oraşul în care trăim. Deşi producţia de grâu pe terenurile oraşului în care locuim, în fiecare an, este de 50-70 % faţă de producţia de grâu pe terenurile comunei în care s-a născut soţia mea, impozitul pe terenul extravilan este de 3 ori mai mare pentru terenurile situate pe teritoriul administrativ al oraşelor decât terenurile situate pe teritoriul administrativ al comunelor. Vă daţi seama cât de anormală este situaţia la terenurile din zonele de vecinătate dintre oraş şi comună. Eu le-am spus de peste 11 ani celor de la Ministerul Finanţelor şi celor din Minister, dar răspunsul lor îl pot încadra la categoria „noi muncim, nu gândim”.
Experţii Platformei APL lansează propunerea de a introduce în codul fiscal românesc noţiunea de „hectar convențional” pentru impozitarea terenurilor extravilane.

        În elaborarea legislaţiei româneşti, voit sau din ignoranţă se face o greşeală fundamentală. Actele normative (legi, ordonanţe simple sau de urgenţă, hotărâri de guvern sau altele) sunt scrise de către oamenii ministerelor, fără participarea practicienilor domeniilor de aplicabilitate a acestora, iar după aceea începe o luptă surdă ca să cârpim textul. Cu alte cuvinte proverbul „un nebun aruncă o piatră în apă şi zece înţelepţi nu o pot scoate” este bine potrivit acestor situaţii.
Din simulările făcute pe câteva unităţi administrativ-teritoriale de toate tipurile, municipii, oraşe şi comune, la care am adaugat şi satele aparţinătoare, am constatat că ne îndreptăm spre multe situaţii care vor scăpa de sub control, ba chiar ne paşte haosul „impozitelor şi taxelor locale”. În cele mai multe cazuri, impozitele şi taxele locale vor fi ”aşezate” în aşa fel încât să rămână, pe cât posibil, la nivelul impozitelor şi taxelor locale de până acum.
Cred că ministerul de finanţe ar trebui să ne spună dacă a făcut toate aceste propuneri de modificare a codului fiscal fără studii de impact şi fără o analiză comparativă a costurilor și a beneficiilor pe care le implică proiectul de ordonanţă, din care să reiasă dacă beneficiile sunt justificate de costuri, existând posibilitatea ca rezultatul să fie incontrolabil sau, respectând legea în domeniu, au făcut studii de impact şi analize comparative, dar din motive ascunse, nu vor să le facă cunoscute.

        Una dintre modificările făcute prin această ordonanţă, în opinia experţilor Platformei APL, consfinţeşte discriminarea locuitorilor micilor oraşe şi municipiilor puşi să plătească impozite şi taxe locale duble (în cazul impozitelor terenurilor extravilane chiar şi de 3 sau 5 ori mai mari) faţă de locuitorii comunelor, condiţiile de viaţă fiind în multe cazuri similare. O astfel de situaţie a motivat, cu câţiva ani în urmă, locuitorii unui oraş să treacă oraşul la rangul de comună, reuşind acest lucru prin Legea nr. 37/2019, dată de Parlament. În acest fel plata terenului extravilan de acolo a scăzut de trei ori.
Considerăm că dacă se doreşte menţinerea acestei diferenţe de impozitare a clădirilor, terenurilor extravilane şi terenurilor intravilane între unităţile administrativ-teritoriale din mediul mic urban şi comune, trebuie să fie acceptate bugete diferite, chiar dacă nu în aceeaşi proporţie cu diferenţa de impozitare, ţinând cont de faptul că autorităţile administraţiei publice locale din unele unităţi administrativ-teritoriale organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite (spitale/secţii externe ale spitalelor judeţene/centre medicale de permanenţă; licee/şcoli profesionale; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; creşe/centre pentru servicii sociale, servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă ş.a.) care deservesc, pe lângă locuitorii acestor unităţi administrativ-teritoriale şi locuitorii din unităţi administrativ-teritoriale învecinate.
Siguranţa pacienţilor din spitale şi a elevilor din liceele pe care primarii şi consiliile locale din unele unități administrativ-teritoriale le administrează, cât şi calitatea tuturor serviciilor publice prestate nu pot fi asigurate fără o finanţare suficientă care să asigure îndeplinirea atribuţiilor pe care autorităţile administraţiei publice locale le au, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare.

        Ținând cont de faptul că prevederile Ordonanţei nr.16 din 15 iulie 2022 au implicaţii imprevizibile asupra nivelurilor impozitelor şi taxelor plătibile de contribuabili şi asupra bugetelor locale, putând da peste cap întreaga activitate a administraţiei publice locale – pentru o evaluare corectă a consecinţelor modificărilor prevederilor din TITLUL IX – Impozite si taxe locale, dispuse prin Ordonanţa nr.16 din 15 iulie 2022 – considerăm necesară o întâlnire urgentă, în cadrul unui atelier de lucru, a celor din Ministerul Finanţelor, care a scris textul ordonanţei, cu reprezentanţii din administraţia locală, angajaţi în compartimentele de impozite şi taxe locale şi cu reprezentanţii firmelor care trebuie să abgradeze aplicaţiile care gestionează calcularea impozitelor şi taxelor locale.

        Platforma APL va realiza, în perioada următoare, când aceasta va deveni posibilă, o analiză comparativă a sumelor ce revin bugetelor locale în anul 2023, faţă de 2022.

            PS.
        Adoptarea Legii nr.252 din 20 iulie 2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală – publicată în M.O. nr. 742 din 22 iulie 2022, care nu ţine cont de modificarea Codului fiscal, cu numai câteva zile înainte, prin Ordonanţa nr.16/2022 – nu face decât să sporească dificultatea aplicării noilor prevederi în materie de impozite şi taxe locale.

ALTE OPINII ALE EXPERȚILOR:

Iluminat Arhitectural

Iluminatul arhitectural este o artă care folosește lumina pentru a crea o atmosferă și o emoție specifică într-un spațiu. Poate fi folosit pentru a evidenția caracteristicile arhitecturale, pentru a crea o atmosferă intimă sau pentru a lumina un spațiu public.