Aş vrea să abordez foarte abrupt problema descentralizării.
Ce înseamnă descentralizarea administraţiei publice?
Competenţele pe care le exercită în prezent Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale să fie transferate autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor, după caz, respectând principiul subsidiarităţii şi criteriile economiilor de scară şi ariilor geografice ale beneficiarilor.
În fapt, descentralizarea înseamnă acceptarea de către reprezentanţii de pe palierele superioare ale statului să dea posibilitatea colectivităţilor locale să dispună de autorităţi locale cu instrumente administrative şi de mijloace materiale, financiare şi umane necesare proprii pentru satisfacerea intereselor publice.
Ce aşteptări avem şi de ce vrem să se facă descentralizarea ?
Prin descentralizare, cetăţeanul în calitatea sa de beneficiar trebuie să primească servicii publice diverse, complete, de mai bună calitate, la costuri mai mici şi accesibile tuturor.
De prea multe ori cetăţenii sau agenţii economici din oraşe şi comune îşi consumă timpul, banii, energia şi nervii mergând în reşedinţa de judeţ sau chiar în capitala ţării pentru a-şi rezolva problemele. Contează pentru autorităţi acest lucru ? Mă tem că nu. De fapt, oamenii nu merg doar pentru problemele lor şi de multe ori rezolvă problemele pe care ar trebui să le rezolve instituţiile sau autorităţile statului. Când spun aceasta dau exemplu celor care merg şi stau la cozi semnificative pentru a depune diverse documente prin care să dovedească că şi-au achitat obligaţiile de plată faţă de Inspectoratul Teritorial de Muncă, la Casa de Asigurări de Sănărate sau alte instituţii. La fel se întâmplă şi pentru obţinerea autorizaţiilor de funcţionare sau a altor documente. Cel mai neplăcut este atunci când ajunşi la instituţiile sau autorităţile din reşedinţa de judeţ sau capitala ţării aceştia află că trebuie să mai vină cel puţin o dată, din diverse motive.
Cu siguranţă descentralizarea poate contribui decisiv la:
- diversificarea serviciilor publice;
- realizarea unor servicii publice de mai bună calitate, la costuri minime şi accesibile tuturor cetăţenilor;
- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate;
- cunoaşterea mai bună a intereselor şi oportunităţile colectivităţilor locale şi gestionarea mult mai bună a resurselor de care dispun acestea;
- analize şi reacţii ale beneficiarilor de servicii publice mai rapide şi mai complete;
- gestionarea mai eficientă a banului printr-o guvernare locală mai bună;
- reducerea birocraţiei, a costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes local şi servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronică (informatizarea administraţiei publice centrale şi locale);
- întărirea democraţiei şi creşterea responsabilizării prin implicarea beneficiarilor de servicii publice în luarea deciziilor.
Persoanele aflate pe funcţiile de demnitate publică locală sunt alese direct de beneficiarii serviciilor publice şi sunt nevoiţi, în interesul lor de a fi realeşi, ca cetăţenii să îşi exprime mulţumirea şi în momentele electorale. Persoanele de pe funcţii numite nu se supun direct aprecierii beneficiarilor de servicii publice.
Cum ar trebui să se facă descentralizarea? Iată câteva idei.
Serviciile deconcentrate, subordonate structurilor guvernamentale (ministere, agenţii sau alte autorităţi) ar trebui să păstreze doar atribuţiile care privesc reglementarea, controlul, monitorizarea şi inspecţia domeniului în care activează.
Participarea reprezentanţilor autorităţilor locale la procesul de decizie şi de numire a conducerii în unităţile de educaţie, sănătate sau alte domenii să fie la un nivel cel puţin egal cu reprezentarea celorlalţi parteneri.
Descentralizarea unor responsabilităţi către structuri autonome, cu personalitate juridică, care să preia, în baza unei legislaţii clare, supravegherea unor domenii (inspecţia socială, inspecţia muncii, monitorizarea şi evaluarea unor activităţi reglementate prin legi speciale etc.).
Creşterea transparenţei decizionale, implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor şi promovarea transparentă a unor măsuri privind limitarea actelor de corupţie.
Consultarea obligatorie de către autorităţile centrale a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale în elaborarea tuturor politicilor naţionale care privesc administraţia publică locală, sub sancţiunea anulării actelor normative în cazul neîndeplinirii acestei cerinţe.
Care sunt dificultăţile în procesul descentralizării?
Existenţa unor legi incomplete şi de multe ori instabile.
Lipsa unei consultări reale dintre iniţiatorii actelor normative, pe deoparte, şi autorităţile care aplică măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare şi cei cărora li se aplică aceste măsuri, pe de cealaltă parte.
Transferarea de responsabilităţi fară asigurarea unui cadru legal pentru competenţe.
Competenţele atribuite autorităţilor locale nu sunt însoţite de resurse suficiente pentru responsabilităţile acestor autorităţi.
Lipsa transparenţei în luarea deciziilor şi în alocarea resurselor financiare.
Cine şi de ce nu vrea descentralizare ?
Descentralizarea unor competenţe acompaniate de resurse financiare corespunzătoare micşorează sumele de care pot dispune autorităţile centrale – ceea ce le-ar face mai puţin influente – slăbeşte aria de decizie a autorităţilor centrale în raport cu autorităţile locale sau cu beneficiarii de servicii publice locale şi poate provoaca restructurarea personalului în administraţia centrală, rămasă cu atribuţii reduse şi cu banii mai puţini.
Domeniile prioritare care trebuie să fie descentralizate:
- activităţile legate de administraţia publică, ordinea publică şi siguranţa cetăţenilor;
- administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi dezvoltarea locală;
- administrarea fondului locativ public şi dezvoltarea teritorială;
- cultură, artă, sport şi activităţi recreative;
- furnizare de servicii pentru asigurarea utilităţilor publice;
- învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi preuniversitar;
- protejarea mediului;
- sănătatea publică;
- serviciile sociale;
- transportul public local;
În loc de concluzie
Eficientizarea administraţiei publice locale pentru realizarea unei bune guvernări se poate face doar prin descentralizarea decizională, financiară (cu asigurarea de resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea competenţelor prevăzute de lege) şi patrimonială, având la bază principiul subsidiarităţii, cu implicarea totală a autorităţilor centrale şi locale
Stabilirea unui calendar clar privind transmiterea competenţelor către autorităţile locale pe principiile subsidiarităţii şi a capacităţii de exercitare a actului de administraţie publică locală, cu respectarea tuturor aspectelor menţionate anterior, în primul rând cu acompanierea competenţelor transmise autorităţilor locale cu resursele financiare necesare îndeplinirii responsabilităţilor ce revin acestora, ar fi un pas care să arate voinţa pentru descentralizare a unui guvern.
