Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Cancelaria premierului a început demersurile pentru înfiinţarea celui mai mare cluster de dezvoltare durabilă din România, a anunţat joi, pentru AGERPRES, consilierul din cadrul departamentului Cornel Bertea Hanganu.
El a participat la o întâlnire la Tulcea derulată în cadrul proiectului ‘Redimensionarea ecologică prin acţiuni şi dialoguri urbane şi rurale pentru atenuarea gazelor cu efect de seră în Lunca inundabilă a Dunării de Jos şi Delta Dunării (Edaphic-Bloom Danube), a treia reuniune desfăşurată săptămâna aceasta în ţară pentru identificarea actorilor principali ai viitorului cluster.
„Clusterul şi-a propus să aibă 25 de membri, dar pot să vă spun că din cele două întâlniri desfăşurate până astăzi am depăşit acest număr. Cu siguranţă pe parcurs vor veni şi alţi factori interesaţi. Va fi cel mai mare cluster de dezvoltare durabilă din România, pentru că va acoperi toată suprafaţa de la Drobeta Turnu Severin până la vărsarea Dunării în Marea Neagră, încercând să ne extindem şi cu stakeholderi care nu sunt din zona Dunării, dar care sunt interesaţi să se implice în aceste iniţiative”, a afirmat Cornel Bertea Hanganu.
În momentul de faţă se lucrează la documentele pentru înfiinţarea clusterului care va realiza un master-plan de decarbonatare a Luncii Dunării şi Deltei Dunării, potrivit sursei.
„Cei care se vor implica o vor face în primul rând pentru ei înşişi şi în al doilea rând pentru generaţiile care vor urma. Acest cluster de dezvoltare durabilă făcut pe principii de sustenabilitate şi de durabilitate implementează principiile Agendei 2030 pe care Departamentul o implementează în România, unde ne dorim folosirea judicioasă a resurselor actuale aducând performanţă, fără a afecta, şi cu scopul de a aduce valoare adăugată generaţiilor viitoare. Este important momentul, dar cel mai important este să lăsăm ceva după noi”, a mai spus consilierul din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
La întâlnirea tip hibrid desfăşurată joi, la sediul liderului de proiect, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), au participat atât autorităţi locale şi centrale, cât şi reprezentanţi ai firmelor private.
Început în luna noiembrie a anului 2020, proiectul şi-a propus să consolideze capacitatea de atenuare a gazelor cu efect de seră în regiunea ţintă prin conservarea sau restaurarea solurilor organice şi creşterea eficienţei energetice în sectorul mediului construit.
În cadrul proiectului care se va încheia anul viitor se vor mai realiza un ghid de bune practici şi consultanţă în vederea utilizării sustenabile şi profitabile a solurilor din zonele ţintă, o hartă a eficienţei energetice, iar cel puţin 20 de experţi vor beneficia de un training în Germania.
„Vorbim tot timpul despre adaptarea legislaţiei ţărilor nou intrate în UE, iar aceasta se face adoptând modele vestice. În acest context, schimburile de experienţă nu sunt importante, ci cruciale, pentru că dacă există discuţii înainte, atunci legiuitorii ştiu ce să pregătească. Mai mult, atunci când există strategii naţionale pentru decarbonatare sau pentru reducerea gazelor cu efect de seră este nevoie ca cineva să aibă cunoştinţă despre ce trebuie făcut înainte de a adopta o lege, iar strategiile trebuie făcute în acord cu alte strategii”, a explicat project managerul unei companii private din Germania, Roxana Ştefania Boboruţă, prezentă joi la Tulcea.
Proiectul Edaphic-Bloom Danube face parte din Iniţiativa Europeană pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Mediu, Conservarea Naturii şi Siguranţa Nucleară, obiectivul EUKI fiind încurajarea cooperării în domeniul climei în UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. AGERPRES