PARTENER APL MANAGEMENT

platforma pentru administrația publică locală

Opinii Experți

Necesitatea actualizării prevederilor legale referitoare la contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport

Autor Viorel Huidici – colaborator Partener APL

Prin Ordinul comun al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 1.069/2016, al Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.578/2016 și al Ministerului Afacerilor Interne nr. 114/2016 s-au pus în aplicare prevederile punctului 101 din H.G. nr. 1/2016, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind  Codul fiscal și s-a aprobat modelul de contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport. Prevederile de mai sus sunt referitoare la contractul imprimat pe suport de hârtie și la depunerea acestuia în format fizic la organul fiscal. În contextul pandemiei, din ce în ce mai multe persoane care încheie un contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport optează pentru modalitatea de comunicare a acestuia către organul fiscal prin mijloace electronice. Drept urmare, este necesară adoptarea unor prevederi prin care să se reglementeze folosirea contractului de înstrăinare-dobândire în format electronic.

Un prim pas în acest sens a fost făcut de către Guvernul României prin adoptarea Ordonanței nr. 8/2021, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015, privind Codul fiscal. Prin această prevedere s-a stabilit că actul se poate semna de către părți cu semnătură electronică și de asemenea, s-a conturat un circuit al documentului între persoana care înstrăinează, organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește, persoana care dobândește și organul competent privind radierea/înmatricularea mijlocului de transport.

Referitor la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 8/2021, fac următoarele observații/propuneri:

a) semnătura electronică aplicată de vânzător și cumpărător pe contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport este în practică rar folosită (am vorbit cu mulți colegi din țară și mi-au comunicat că nu au înregistrat contracte semnate electronic de către părți) și circuitul contractului semnat electronic și prevăzut în ordonanță este lipsit de claritate În fapt, cumpărătorul se întâlnește cu vânzătorul, testează mijlocul de transport și dacă părțile se înțeleg asupra prețului, semnează olograf contractul. După semnare, vânzătorul de multe ori nu se mai prezintă la organul fiscal local de domiciliu cu documentul imprimat pe hârtie, ci scanează contractul și îl transmite la adresa de poștă electronică a acestuia. Este necesară reglementarea situației în care contractul este semnat olograf și transmis electronic către organul fiscal competent. De asemenea, propun conturarea cu multă claritate a circuitului documentului scanat între părțile implicate, enumerate în alineatul precedent;

b) reanalizarea prevederii aplicabile, atât organului fiscal de domiciliu al vânzătorului, cât și organului fiscal de domiciliu al cumpărătorului – În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică «Conform cu originalul». Mențiunea «Conform cu originalul» pe un document scanat pdf nu conferă greutate respectivului înscris. Din contră, se va putea ajunge la o situație inedită în cazul în care nu dețin semnătură electronică nici organul fiscal de la domiciliul vânzătorului și nici organul fiscal de la domiciliul cumpărătorului – un înscris va purta două mențiuni «Conform cu originalul» notate de cele două organe fiscale implicate;

c) pentru operativitatea comunicării contractelor este necesară constituirea unei baze de date la nivel național cu adresele electronice ale tuturor organelor fiscale locale din țară, adrese care să fie actualizate imediat ce intervine o modificare. Această bază de date ar putea fi folosită și pentru alte operațiuni. In cazul constituirii ei, propun ca aceasta să conțină, pe lângă adresa de poștă electronică și alte date, cum ar fi: denumirea organului fiscal local, codul de identificare fiscală și adresa poștală. Menționez faptul că pe pagina electronică a Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale este activă o hartă cu adresele web ale UAT-urilor, dar de cele mai multe ori adresa web a organului fiscal local este diferită de adresa web a UAT-ului.

Pe lângă reglementarea folosirii contractului de înstrăinare-dobândire în format electronic este necesară adoptarea unor prevederi prin care să se remedieze anumite neajunsuri ce au fost identificate la contractul de înstrăinare-dobândire imprimat pe suport de hârtie și depus în format fizic la organul fiscal.

În acest sens fac observația/propunerea: 

a) Cumpărătorul poate dispune cu drepturi depline de mijlocul de transport achiziționat doar dacă vânzătorul este de bună-credință.

Să luăm un exemplu: două persoane fizice cu domiciliul în România încheie un contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înmatriculat în România.  Punctul 101 din H.G. nr. 1/2016, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015, privind  Codul fiscal, prevede:

(1) La nivelul fiecărui organ fiscal al comunei, al oraşului, al municipiului, după caz, se instituie şi se conduce Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării, denumit în continuare registru. Registrul, formular tipizat, se ţine în format letric sau în format electronic, potrivit capacităţii administrative de care dispune organul fiscal local. La nivelul municipiului Bucureşti, registrul se instituie şi se conduce la nivelul organului fiscal local al sectorului.

(2) În cazul unui proprietar, persoană fizică sau persoană juridică, de mijloc de transport care face obiectul înmatriculării/ înregistrării în România şi care înstrăinează/dobândeşte mijlocul de transport prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, organul fiscal are obligaţia înregistrării actului de înstrăinare-dobândire în registrul prevăzut la alin. (1).

Documentele translative ale dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport încheiate anterior datei de 1 ianuarie 2016 se utilizează şi după această dată în relaţia cu autorităţile/instituţiile/serviciile publice centrale sau locale, după caz.

(3) Actul de înstrăinare-dobândire a mijlocului de transport, în cazul în care ambele părţi au domiciliul fiscal în România, se prezintă de persoana care înstrăinează, în original, precum şi 4 fotocopii ale acestuia, cu menţiunea «Conform cu originalul». Cele 5 exemplare sunt utilizate după cum urmează:

  1. exemplarul original rămâne la persoana care dobândeşte;
  2. un exemplar rămâne în arhiva organului fiscal local la care este luată în evidenţa fiscală persoana care înstrăinează;
  3. un exemplar rămâne la persoana care înstrăinează proprietatea;
  4. un exemplar, pe care se înscrie şi de către organul fiscal de la domiciliul dobânditorului numărul de înregistrare din registrul prevăzut la alin. (1), se depune la organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport;
  5. un exemplar se depune la organul fiscal local unde îşi are domiciliul fiscal persoana care dobândeşte proprietatea.

Cele cinci exemplare din contract sunt preluate de către vânzător, urmând a fi depuse la organul fiscal de domiciliu pentru înregistare în Registrul de evidență a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării și spre avizare. Avizul organul fiscal pe contract este condiționat de lipsa oricăror datorii ale vânzătorului către bugetul local. În practică, de multe ori, vânzătorul are datorii și nu poate obține avizul organului fiscal pe contracte. Drept urmare, în lipsa avizului, deși a plătit prețul mijlocului de transport, cumpărătorul nu va putea să declare mijlocul de transport la organul fiscal de domiciliu și să înmatriculeze bunul pe numele său. La împlinirea termenului de 90 de zile de la data încheierii contractului vor deveni aplicabile prevederile art. 11 alin 43 din OUG nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice și cumpărătorul nu va mai putea circula cu mașina achiziționată, înmatricularea acesteia fiind suspendată.

Anterior intrării în vigoare a H.G. nr. 1/2016, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, la încheierea unei tranzacții privind mijloace de transport, vânzătorul prezenta cumpărătorului un certificat fiscal care atesta faptul că mijlocul de transport este declarat la organul fiscal și că  acesta nu are datorii către bugetul local. În noile  reglementări ce își propun o simplificare a documentației, certificatul de atestare fiscală este înlocuit de o viză a organului fiscal pe contract, viză care se poate obține doar dupa perfectarea actului. În momentul încheierii tranzacției cumpărătorul nu are cunoștință de eventuale datorii fiscale ale vânzătorului.

Procedura stabilită cu o documentație simplificată este aplicabilă dacă vânzatorul este de bună-credință. Dacă vânzătorul nu este de bună-credință, persoana afectată este cumpărătorul care de multe ori, pentru a putea dispune cu drepturi depline de bunul achiziționat, este nevoit să achite datoriile vânzătorului.

 

b) Contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport original vs copie conformă cu originalul

Conform punctului 101 alin. 3 din H.G. nr. 1/2016, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind  Codul fiscal, al cărui conținut a fost redat mai sus, contractul imprimat pe hârtie se depune într-un exemplar original și patru copii. Acest lucru presupune că vânzătorul și cumpărătorul întocmesc un exemplar din contract, îl semnează, fac ulterior patru copii ale respectivului înscris pe care ambele părți le semnează din nou, de data aceasta pentru conformitate cu originalul. Fiind două rânduri de semnături ale părților pe același document, în practică se întâlnesc frecvent erori. Exemplificăm în acest sens situația în care se depune la organul fiscal un act original care nu este semnat de părți în spațiul alocat pentru semnături, ci este semnat de părți în spațiul alocat pentru conformitate cu originalul. Un rol important revine aici organului fiscal de la domiciliul vânzătorului, care atunci când constată că un contract nu e semnat corespunzător, nu e datat sau are alte omisiuni/erori, să solicite completarea în mod corespunzător a acestuia.

Cu relevanță în situația prezentată sunt și prevederile art. 274 din Legea nr. 134/2010, privind Codul de procedură civilă:

(1) Înscrisul sub semnătură privată, care constată un contract sinalagmatic, are putere doveditoare numai dacă a fost făcut în atâtea exemplare originale câte părţi cu interese contrare sunt.

(2) Un singur exemplar original este suficient pentru toate persoanele având acelaşi interes.

(3) Fiecare exemplar original trebuie să facă menţiune despre numărul originalelor ce au fost făcute. Lipsa acestei menţiuni nu poate fi opusă însă de cel care a executat, în ceea ce îl priveşte, obligaţia constatată în acel înscris.

(4) Pluralitatea exemplarelor originale nu este cerută când părţile, de comun acord, au depus singurul original la un terţ ales de ele.

 

Având în vedere cele menționate mai sus propun ca reglementările actualizate să prevadă întocmirea în cinci exemplare originale a contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport imprimat pe suport de hârtie și transmis în format fizic organului fiscal.  

ALTE OPINII ALE EXPERȚILOR:

Iluminat Arhitectural

Iluminatul arhitectural este o artă care folosește lumina pentru a crea o atmosferă și o emoție specifică într-un spațiu. Poate fi folosit pentru a evidenția caracteristicile arhitecturale, pentru a crea o atmosferă intimă sau pentru a lumina un spațiu public.