Comunicarea în cadrul sistemului administrației publice este considerată un factor crucial pentru realizarea funcționării eficiente și economice a întregului sistem public din administraţia centrală și locală, ca instrument instituţional specific pentru implementarea politicilor publice.
Calitatea relațiilor informaționale dintre subiecții individuali din administrarea publica este determinată de o serie de factori și influențează in general structura sistematică a întregii organizaţii a administraţiei publice. Mai departe, de asemenea afectează calitatea fluxurilor informaţionale efectuate în cadrul întregului sistem public autoritatea statului, precum și caracteristicile relațiilor externe cu publicul din administrare. Calitatea comunicării poate fi (totuși nu trebuie neapărat) influențata semnificativ de utilizarea informației și comunicării moderne tehnologii.
Transparența este unul dintre cuvintele cheie ale guvernării contemporane. Este adesea asociată cu responsabilitatea democratică, dar are și conotații de eficiență a pieței. Deși transparența este un concept cheie pentru economie și politică, rădăcinile sale ideatice se află în accesul la informații guvernamentale.
Transparența deține promisiuni pentru o democratizare sporită și performanță economică, dar acestea pot fi, de asemenea, în contradicție. Odată cu creșterea transparenței ca semn al guvernării responsabile, am asistat la o difuzare globală rapidă a legilor privind accesul la informații.
Tensiunea dintre transparență și informația nepublică este deosebit de interesantă în ceea ce privește problema impactului comunicării strategice asupra funcționalității instituției publice, dar și asupra proceselor de elaborare a politicilor politice.
În dezbaterile privind responsabilitatea publică, transparența apare ca un element atât de deliberare, cât și de performanță, ceea ce este deosebit, deoarece acestea sunt adesea văzute ca tipuri complementare de responsabilitate. Mai mult decât atât, se presupune adesea că o transparență sporită duce la creșterea încrederii cetățenilor în guvern, dar relația dintre încredere și transparență este mai complexă. Transparența implică și accesul la informații publice, care pot consta în diferite tipuri de documente și registre. Prin digitalizare, informația publică a devenit un subiect de interes stringent, inclusiv ca materie primă pentru o economie bazată pe cunoaștere. Administrația publică gestionează, de asemenea, cantități semnificative de date cu caracter personal ale cetățenilor, ridicând preocupări suplimentare pentru confidențialitate. Deși transparența și confidențialitatea nu sunt antonome, există un compromis între ele. Cu toate acestea, transparența apare și ca un mijloc de a răspunde guvernului pentru utilizarea datelor din registru. În cele din urmă, transparența a devenit un element măsurat al indicatorilor de guvernanță care sunt ei înșiși o instanță de transparență. Ca concept cheie al administrației publice, transparența este relevantă atât pentru democrație, cât și pentru eficiența guvernării, dar este ambiguă și chiar paradoxală prin natură.
Însă transparența nu poate deveni o realitate a instituției publice în afara unui proces de comunicare instituțională planificat, coerent și desfășurat în timp real. Lipsa transparenței conduce la încrederea scăzută a societăţii în rostul, funcționalitatea și eficiența instituției publice. În egală măsură, lipsa comunicării instituției publice cu cetățeanul, cu organizațiile societății civile, cu celelalte instituții va avea, în ultimă instanță același efect: o instituție necredibilă, căreia i se vor reproșa permanent toate problemele ccetățenilor și ale societății, indiferent dacă realitatea este sau nu așa.
Relațiile publice – în cazul instituțiilor administrației centrale și locale – au exact acest obiectiv: să stabilească și să mențină o relaţie reciprocă de încredere între instituție şi comunitate. Pe de-o parte să facă cunoscute scopurile, obiectivele, activitățile și rezultatele instituției, iar pe de altă parte, să aducă în atenția instituției nevoile, asteptările și problemele cetățenilor și ale comunității. Astfel, o structură de relații publice funcțională, în care sunt angajați profesioniști ai domeniului, va putea să asigure o mai mare transparență a activităților desfășurate de instituția publică și să contribuie decisiv la creșterea încrederii cetățeanului în aceasta.
Ce oferim noi?
Suntem o echipă de profesioniști în domeniul relațiilor publice, cu o experiență de peste 10 ani în conceperea și implementarea strategiilor de comunicare instituțională, împletită cu o activitate de peste 15 ani în departamente de PR din instituții publice și private. Orice strategie de relații publice și comunicare instituțională se bazează pe o evaluare inițială a procesului de comunicare organizațională și a imaginii publice a instituției în cauză. Fundamentăm astfel viitoarea strategie pe o analiză complexă, bazată pe un model teoretic multi-nivel, pentru a putea oferi instituției un set funcțional de soluții de comunicare organizațională care să-i sporească eficiența în relația cu diferite categorii de public: cetățeni, organizații ale societății civile, instituții etc. Soluțiile strategice oferite sunt însoțite de proceduri și manuale de bune practici, dar și de traininguri pentru managementul instituției și pentru angajații din structurile de relații publice, de relații cu publicul etc.